Ziua Dorului, sărbătorită anual pe 13 mai și inițiată de Cornel Ilie (Vunk), ajunge la cea de-a 12-a ediție în 2026 și face un pas decisiv: transformarea în sărbătoare națională oficială. Demersul, început ca o inițiativă personală, a crescut constant și se poziționează astăzi ca un proiect cu semnificație culturală și socială la nivel național.

Cornel Ilie (Vunk) aduce în prim plan una dintre cele mai puternice și autentice emoții colective ale românilor dorul și pledează, printr-un demers bine argumentat, pentru recunoașterea sa oficială.

Inițiativa este susținută de un studiu național realizat împreună cu iSense Solutions, care confirmă relevanța profundă a dorului în viața românilor și rolul său de experiență comună, dincolo de diferențele dintre oameni.

“Au trecut 11 ani de când am creat Ziua Dorului și în toți acești ani am încurajat oamenii să își exprime dorul, acest sentiment pe care îl trăim zi de zi, de mai multe ori pe zi.

Știu că nu este ușor să îți exprimi sentimentele și să te deschizi în fața altor oameni, dar asta face această sărbătoare - îți dă curajul să spui ce ai pe suflet și să o faci cu bucurie și cu încrederea că emoția ta îi va inspira și pe alții să facă la fel.

Anul acesta ducem această idee și mai departe și punem la dispoziția oamenilor o linie telefonică unde pot lăsa mesajele lor de dor, încurajați și de sondajul pe care l-am realizat în rândul a sute de români despre dorurile lor, în speranța că anul viitor această zi va deveni sărbătoare națională.

O sărbătoare durează o zi, dar emoția ei poate dura o viață.”, ne spune Cornel Ilie.

Cercetarea subliniază faptul că dorul apare spontan, fiind declanșat de amintiri, imagini sau momente aparent obișnuite - o reacție autentică, greu de controlat, dar ușor de recunoscut de către fiecare dintre noi. Studiul confirmă, de asemenea, că dorul este o emoție profund împărtășită, resimțită în mod similar de generații și categorii sociale diferite, ceea ce consolidează dimensiunea sa colectivă. În perioadele dificile sau stresante, dorul se intensifică și funcționează ca un refugiu emoțional, iar pentru mulți români este legat nu doar de oameni sau locuri, ci și de stări precum liniștea, siguranța sau absența grijilor.

“Studiul nostru arată că dorul nu este doar o emoție individuală, ci o experiență profund colectivă care îi unește pe români de-a lungul generațiilor și contextelor sociale. Am constatat că el apare spontan, din cele mai simple amintiri sau momente, și devine cu atât mai puternic în momentele dificile, când funcționează ca un mecanism natural de echilibru emoțional. Aceste rezultate susțin relevanța Zilei Dorului și importanța recunoașterii sale la nivel național”, a declarat Alina Zelezneac, Chief Research and Operations.

Linia Dorului o inițiativă colectivă pentru Ziua Dorului: După mesajul audio, lasă gândul tău de dor

Pentru ca Ziua Dorului să poată deveni sărbătoare națională, este nevoie de o implicare colectivă reală - o voce comună a celor care recunosc această emoție ca parte a identității lor.

În acest context, “Linia Dorului” lansează un număr special, 0215 700 100, la care oamenii sunt invitați să sune și să spună cine sau ce își dorește. Fiecare apel devine o mărturie personală, parte a unei expresii colective a dorului.

De la inițiativa personală la mișcarea națională

Lansată de Cornel Ilie, Ziua Dorului a evoluat în 11 ani de la un gest simbolic la un reper anual care mobilizează oameni din întreaga țară. Astăzi, inițiativa capătă o nouă dimensiune: aceea de a fi recunoscută oficial.

În esență, demersul transmite un mesaj simplu și direct: România are nevoie de o zi dedicată emoțiilor reale, trăite autentic și împărtășite fără rezerve. O astfel de recunoaștere oficială a dorului ar însemna integrarea sa în patrimoniul cultural și emoțional național, oferind oamenilor un cadru legitim pentru reflecție, reconectare și sinceritate emoțională.

Această necesitate devine cu atât mai relevantă într-un context social marcat de distanțare, presiune și un ritm accelerat, în care exprimarea emoțiilor capătă o importanță tot mai mare. A spune “mi-e dor” nu mai este doar o confesiune personală, ci o adevărată formă de legătură umană.

În acest sens, “dorul” rămâne un concept definitoriu pentru cultura română, greu de tradus, dar ușor de recunoscut și de simțit. Este o emoție care transcende limbajul și reflectă o dimensiune profund umană, comună, dincolo de diferențe.