Un chip în floare. Încadrat de petale, atins de frunze, sculptat de lumină.
Am plasat frumusețea între firele verzi și metalele delicat lucrate, într-un echilibru subtil între fragil și precis.
Pielea devine o pânză, culoarea un gest. Bijuteriile prind viață, florile își găsesc o voce.
Acesta este un portret care nu vorbește de estetică, ci de emoția din spatele său.
Un studiu vizual în care chipul femeii devine o grădină, uneori sălbatică, alteori perfect compusă.
Aici, frumusețea nu este corectă. Ea este vie.